Moonrise—
the thousands of forget-me-not
and I alone
Rasare luna -
mii de nu-ma-uita
si eu singura
Locul al patrulea la 4th International Kukai--"forget-me-not" July 2012
http://rita-odeh.blogspot.co.il/2012/07/results-forget-me-nots-kukai-4-july-2012.html
A haiku and
a thread of forget-me-not—
the gift for you
Un haiku si
un fir de nu-ma-uita -
cadou pentru tine
duminică, 22 iulie 2012
miercuri, 4 iulie 2012
Din revista HAIKU nr. 47
1
Bunic şi nepot
pe-aleea castanilor –
poc, o castană
Grand-papa et petit-fils
sur l‘allée du grand parc –
bang, une châtaigne
2
Numai nepotul
adunând castanele –
moşul joacă şah
Seul le petit-fils
ramassant des châtaignes –
grand-papa joue aux échecs
3
Copii grămadă
la şotron pe uliţă –
primii fulgi de nea
Beaucoup d'enfants
jouent à la marelle dans la rue –
premiers flocons de neige
4
Copii desenând
şotronu-n curtea şcolii –
din pomi cad frunze
Des enfants de dessinent
la marelle dans le cour de l'école –
feuilles tombent des arbres
5
Plouă peste oraş –
prima floare se deschide
pe o crenguţă
Il pleut sur la ville –
la premier fleur s’ouvre
sur un petit rameau
6
Caiet în ploaie –
fiecare pagină
are un haiku
Cahier dans la pluie –
chaque page a
un haïku
Bunic şi nepot
pe-aleea castanilor –
poc, o castană
Grand-papa et petit-fils
sur l‘allée du grand parc –
bang, une châtaigne
2
Numai nepotul
adunând castanele –
moşul joacă şah
Seul le petit-fils
ramassant des châtaignes –
grand-papa joue aux échecs
3
Copii grămadă
la şotron pe uliţă –
primii fulgi de nea
Beaucoup d'enfants
jouent à la marelle dans la rue –
premiers flocons de neige
4
Copii desenând
şotronu-n curtea şcolii –
din pomi cad frunze
Des enfants de dessinent
la marelle dans le cour de l'école –
feuilles tombent des arbres
5
Plouă peste oraş –
prima floare se deschide
pe o crenguţă
Il pleut sur la ville –
la premier fleur s’ouvre
sur un petit rameau
6
Caiet în ploaie –
fiecare pagină
are un haiku
Cahier dans la pluie –
chaque page a
un haïku
duminică, 17 iunie 2012
Antologia Festivalului internaţional "Le voci della Poesia 2011" din Capoliveri

În urma concursului organizat de poeţii din Capoliveri, s-a publicat o antologie cu titlul "Gemme di Haiku nella Miniera Calamita". Din Cuvântul înainte cităm:
"L’Isola d’Elba è terra propizia alla poesia.
Lunga è la lista di poetic he sono nati o sono vissutio, quanto meno, hanno frequentanto la magica isola. E non è un caso che numerose siano le targhe stradali che – soprattutto a Capoliveri – sono dedicate a poeti.
In questo territorio, inoltre, vive felicemente un Premio letterario di grande spico, un Gruppo di Poeti Elbani che ha svolto un’interesante attivita teatral-poetica e non mancano ottimi poeti locali.
Non c’è quindi da stupirsi se quest’anno la giuria del Premio Internazionale Capoliveri Haiku ha riconosciuto quail vincitori un discreto numero di poeti dell’Isola, finalmente contagianti dalle suggestioni dell’haiku.
Giorgio Weiss
Directore del Festival Internazionale Le voci della Poesia"
Autorii premiaţi:
Renata Cerdenti – Capoliveri
Maria Gisella Catuogno – Portoferraio
Rosz Chisari – Capoliveri
Francesco de Sabata – Pescantina
Giancarlo Fascendini – Ardenno
Autorii români selecţionaţi şi varianta română a haiku-ului publicat în antologia concursului de haiku, în ordine alfabetică:
Molia de vie
în jurul ultimei sticle:
somelier bătrân.
Oana Aurora Boazu - Galaţi
O frunză căzând
dintr-un mesteacăn uscat –
un haiku nescris.
Patricia Lidia Cevei – Timişoara
Blocat în mină –
în lampa băieşului
câţiva licurici.
Cezar-Forin Ciobîcă – Botoşani
Noapte albastră –
în plasa pescarului
se zbate luna.
Iulian Ciupitu - Bucureşti
Plânge căderea
frunza însângerată –
cărarea e grea.
Victoria Fătu Nalaţiu – Bistriţa
Luna recoltei
pe butuci ciorchinii
încep să se scuture.
Carmen Florea – Bucureşti
Culesul viei –
un stol de grauri
întunecă cerul.
Letizia Lucia Iubu – Craiova
Plin de seminţe,
ţin în căuşul palmei
pădurea toată
Ecaterina Neagoe - Bucureşti
Crâng părăginit –
mugurii de măcieş
plesnesc rând pe rând
Oprica Pădeanu - Bucureşti
Ninsori timpurii –
pădurea de mesteceni
dispare deodat’
Ana Petcu - Bucureşti
Deasupra apei
un licurici măreşte
spuza stelelor
Viorica Borisov Referendaru
Crepuscolo
nel bosco di querce –
hop, lo scoiattolo
Lumina serii
în pădurea de stejar –
hop, veveriţa
Maria Tirenescu - Cugir
Etichete:
antologie,
carte,
haiku,
haiku modern concursuri
luni, 11 iunie 2012
Din revista Ploc!, Nr 33
de traces de pollen
sur un pétal de lis –
l’étoile de berger
urme de polen
pe o petală de crin –
luceafărul
même lune froide –
la première fleur de pêcher
s’ouvre in silance
aceeaşi lună rece –
prima floare de piersic
se deschide în linişte
Instants choisis
de traces de pollen
sur un pétale de lis –
l’étoile de berger
C’est entre chien et loup que Vénus apparaît, dans la presque pénombre. Quand l’abat-jour s’allume, la nuit est proche et la réalité change le ton. Les organes sensoriels s’aiguisent et à leur suite, l’imaginaire.
Între câine şi lup, Venus luceafărul apare în aproape penumbră. Când lampioanele se aprind, noaptea este aproape şi realitatea îşi schimbă tonalitatea. Organele senzoriale (de simţ) se ascut şi, la rândul lor, imaginaţia.
Ici, l’Image se confond au réel et lui-ci est riche des variations de la Nature. Ce haïku est un cosmos : l’infiniment petit perle une lumière dans « l’infini muet »... L’immuable du ciel recèle la mesaggère lontaine du soir dans les poussières fine des lumière : la fleur de lis devient l’infime trace de l’étoile et les pollens la révèlent.
Aici, imaginea se confundă cu realul şi acesta este îmbogăţit de variaţiile naturii. Acest haiku este un cosmos: infinitul mic o mică perlă o lumină în “infinitul ud”… Imuabilitatea cerului recele mesagerul îndepărtat al serii în praf fin de lumină: floarea de crin devine infimă umbră de stea şi polenul iese în evidenţă.
On assiste à une subtile reaction entre l’évanescence porteuse de vie et la Vie même, génitrice de l’éphémère... Une simple poussière d’étoile, un pollen, génère une fleur ; un seul pétale de pureté, de lis, est un miroir sur le Ciel.
Asistăm la o subtilă reacţie între evanescenţa purtătoare de viaţă şi Viaţa însăşi, generatoare de efemer… un simplu praf de stea, un grăunte de polen, generează o floare; o singură petală de puritate, de crin, este o oglindă pe Cer.
Ce haïku on renvoie à un ordre immanent où la Beauté se suffit à elle- même. Nul besoin de la définir. Elle transparaît, souverane, unique, par-delà le ragard qui la contemple...
Acest haiku răstoarnă ordinea imanentă unde Frumuseţea îşi este suficientă ei însăşi. Nu e nevoie de a o defini. Ea transpare, suverană, unică, prin privirea care o contemplă…
Oliver Walter
sur un pétal de lis –
l’étoile de berger
urme de polen
pe o petală de crin –
luceafărul
même lune froide –
la première fleur de pêcher
s’ouvre in silance
aceeaşi lună rece –
prima floare de piersic
se deschide în linişte
Instants choisis
de traces de pollen
sur un pétale de lis –
l’étoile de berger
C’est entre chien et loup que Vénus apparaît, dans la presque pénombre. Quand l’abat-jour s’allume, la nuit est proche et la réalité change le ton. Les organes sensoriels s’aiguisent et à leur suite, l’imaginaire.
Între câine şi lup, Venus luceafărul apare în aproape penumbră. Când lampioanele se aprind, noaptea este aproape şi realitatea îşi schimbă tonalitatea. Organele senzoriale (de simţ) se ascut şi, la rândul lor, imaginaţia.
Ici, l’Image se confond au réel et lui-ci est riche des variations de la Nature. Ce haïku est un cosmos : l’infiniment petit perle une lumière dans « l’infini muet »... L’immuable du ciel recèle la mesaggère lontaine du soir dans les poussières fine des lumière : la fleur de lis devient l’infime trace de l’étoile et les pollens la révèlent.
Aici, imaginea se confundă cu realul şi acesta este îmbogăţit de variaţiile naturii. Acest haiku este un cosmos: infinitul mic o mică perlă o lumină în “infinitul ud”… Imuabilitatea cerului recele mesagerul îndepărtat al serii în praf fin de lumină: floarea de crin devine infimă umbră de stea şi polenul iese în evidenţă.
On assiste à une subtile reaction entre l’évanescence porteuse de vie et la Vie même, génitrice de l’éphémère... Une simple poussière d’étoile, un pollen, génère une fleur ; un seul pétale de pureté, de lis, est un miroir sur le Ciel.
Asistăm la o subtilă reacţie între evanescenţa purtătoare de viaţă şi Viaţa însăşi, generatoare de efemer… un simplu praf de stea, un grăunte de polen, generează o floare; o singură petală de puritate, de crin, este o oglindă pe Cer.
Ce haïku on renvoie à un ordre immanent où la Beauté se suffit à elle- même. Nul besoin de la définir. Elle transparaît, souverane, unique, par-delà le ragard qui la contemple...
Acest haiku răstoarnă ordinea imanentă unde Frumuseţea îşi este suficientă ei însăşi. Nu e nevoie de a o defini. Ea transpare, suverană, unică, prin privirea care o contemplă…
Oliver Walter
joi, 24 mai 2012
luni, 21 mai 2012
Din cartea ENFANSILLAGES

La editura « Unicité » a apărut volumul colectiv de haiku «Enfansillages», «Urme lăsate de copii», sub direcţia lui Danièle Duteil şi Valérie Rivoallon. Volumul poartă subtitlul “Primăvara poeţilor 2012” şi este dedicat copilului, lumii copilăriei în general.
midi dans le parc -
le grand-père et son petit-fils
ramassent des marrons
amiază în parc –
bunicul şi nepotul
adună castane
*
dans le ruisselet froid
se baignent deux canards –
le bébé rit
în pârâiaşul rece
se scaldă două raţe –
bebeluşul râde
Abonați-vă la:
Postări (Atom)